Nicoleta Luciu (30 de ani) a acceptat să vorbească pentru prima dată despre situaţia dificilă in care se află familia ei. După ce Ion (56 de ani), tatăl vedetei, a acuzat-o, intr-un interviu acordat ziarului Libertatea, că l-a abandonat, Nicoleta îi răspunde dur bărbatului, acuzându-l că e tot timpul beat şi că în copilărie le ţinea pe ea, pe sora, pe fratele şi pe mama ei într-o teroare continuă.Libertatea: Tatăl tău a făcut declaraţii defăimătoare la adresa ta. Ce crezi ca l-a determinat să vorbească?
Nicoleta Luciu: Faptul că a rămas singur.
Care e relaţia ta cu el în acest moment?
Relaţia noastră nu mai există de un an. Ultima oară am vorbit cu el iarna trecută.
Ţi-e ruşine cu el?
Nu neapărat, dar prefer să nu mai am de-a face cu el.
Te acuză că eşti cea care a distrus familia.Te simţi vinovată?
Nu, pentru că fiecare a apucat pe drumul lui. Suntem oameni maturi, cu capul pe umeri şi am luat hotărârile singuri. După ce a plecat şi Iuliana de acasă, mama trăia într-un calvar. Singurele ei momente de bucurie erau atunci când venea la noi. Născusem şi o rugasem să stea cu copilul. Au fost discuţii şi atunci, pentru că nu voia să o lase să ne viziteze. Până la urmă, a acceptat. În momentele în care se întorcea acasă, mama era mereu tristă şi se închidea în ea. El e un om care nici măcar o zi pe an nu e treaz. Am încercat să-l ajut şi cu bani, dar îi cheltuia pe toţi pe băutură.
Crezi că părinţii tăi vor divorţa?
Da.
E adevărat că ai făcut o plângere împotriva lui?
Nu.
El susţine că îi vorbeşti foarte urât...
El e cel care ne vorbeşte foarte urât şi mereu ne-a vorbit aşa. Eu doar sunt dură în conversaţiile telefonice cu el.
Ce s-a întâmplat, de fapt, de Paşti?
Nu-mi mai aduc aminte.
Care sunt primele lucruri care îţi vin în minte când te gândeşti la copilărie?
Întotdeauna am încercat să-mi aduc aminte numai lucrurile frumoase. Am scos din minte tot ce e urât.
E adevărat că tatăl tău era violent şi că te bătea?
Nu, bătaie nu am luat niciodată de la el. Dar a luat mama pentru toţi. Când ştiam că trebuie să ajungă tata acasă, ascundeam tot ce credeam că ar putea folosi ca să o lovească pe mama, cum ar fi cuţitele sau toporul. Ne retrăgeam fiecare în camera lui, nici lecţiile nu mai puteam să le facem. Seara nu puteam să folosim curentul, pentru că ne spunea că nu are bani să-l plătească. Mă trezeam la 3 dimineaţa să-mi fac lecţiile pentru şcoală. Îmi era foarte frică de el.
Tatăl tău mai susţine că nu primeşte nici un ajutor din partea ta...
De când am luat hotărârea că nu mă mai interesează ce face, nu l-am mai ajutat. Înainte, mi se făcea milă şi mă impulsionam să mă duc să-l ajut, dar numai când îl vedeam beat mă opream. Au fost momente în care eu nu aveam bani pentru mâncare, dar el avea pentru băutură.
Ştiai că e bolnav de ciroză?
Nicoleta Luciu: Faptul că a rămas singur.
Care e relaţia ta cu el în acest moment?
Relaţia noastră nu mai există de un an. Ultima oară am vorbit cu el iarna trecută.
Ţi-e ruşine cu el?
Nu neapărat, dar prefer să nu mai am de-a face cu el.
Te acuză că eşti cea care a distrus familia.Te simţi vinovată?
Nu, pentru că fiecare a apucat pe drumul lui. Suntem oameni maturi, cu capul pe umeri şi am luat hotărârile singuri. După ce a plecat şi Iuliana de acasă, mama trăia într-un calvar. Singurele ei momente de bucurie erau atunci când venea la noi. Născusem şi o rugasem să stea cu copilul. Au fost discuţii şi atunci, pentru că nu voia să o lase să ne viziteze. Până la urmă, a acceptat. În momentele în care se întorcea acasă, mama era mereu tristă şi se închidea în ea. El e un om care nici măcar o zi pe an nu e treaz. Am încercat să-l ajut şi cu bani, dar îi cheltuia pe toţi pe băutură.
Crezi că părinţii tăi vor divorţa?
Da.
E adevărat că ai făcut o plângere împotriva lui?
Nu.
El susţine că îi vorbeşti foarte urât...
El e cel care ne vorbeşte foarte urât şi mereu ne-a vorbit aşa. Eu doar sunt dură în conversaţiile telefonice cu el.
Ce s-a întâmplat, de fapt, de Paşti?
Nu-mi mai aduc aminte.
Care sunt primele lucruri care îţi vin în minte când te gândeşti la copilărie?
Întotdeauna am încercat să-mi aduc aminte numai lucrurile frumoase. Am scos din minte tot ce e urât.
E adevărat că tatăl tău era violent şi că te bătea?
Nu, bătaie nu am luat niciodată de la el. Dar a luat mama pentru toţi. Când ştiam că trebuie să ajungă tata acasă, ascundeam tot ce credeam că ar putea folosi ca să o lovească pe mama, cum ar fi cuţitele sau toporul. Ne retrăgeam fiecare în camera lui, nici lecţiile nu mai puteam să le facem. Seara nu puteam să folosim curentul, pentru că ne spunea că nu are bani să-l plătească. Mă trezeam la 3 dimineaţa să-mi fac lecţiile pentru şcoală. Îmi era foarte frică de el.
Tatăl tău mai susţine că nu primeşte nici un ajutor din partea ta...
De când am luat hotărârea că nu mă mai interesează ce face, nu l-am mai ajutat. Înainte, mi se făcea milă şi mă impulsionam să mă duc să-l ajut, dar numai când îl vedeam beat mă opream. Au fost momente în care eu nu aveam bani pentru mâncare, dar el avea pentru băutură.
Ştiai că e bolnav de ciroză?
Continuare in "Libertatea"
Tag-uri:
