Anul trecut, procurorii anticorupţie au muncit din greu, lucru dovedit atât de numărul dosarelor trimise la instanţă, cât şi cel al persoanelor cu greutate vizate.
Unii afacerişti prinşi în chingile DNA le-au produs pagube importante partenerilor. Potrivit procurorilor, printre cei puşi pe rele se numără Mihai Valeriu Alexe, Gabriel Buiea, Viorel Radu, Irinel Marius Stan, Gheorghe Clapon, Oleg Drăniceru, Vasile Iordache, Ilie Mihai, Dan Buia şi Nelu Dociu. Anchetatorii susţin că, „în perioada martie – iunie 2011, Clapon Gheorghe, asociat unic şi administrator al Clapon Construct SRL, şi Drăniceru Oleg, reprezentant al firmei Flamingo ES Ucraina, i-au indus şi menţinut în eroare pe reprezentanţii unor societăţi comerciale din Bucureşti şi Germania, cu prilejul încheierii şi executării a două contracte de intermediere şi de vânzare-cumpărare”. Contractele aveau ca obiect achiziţionarea de către firmele respective a unor utilaje industriale din Ucraina.
Procurorii spun că Drăniceru şi Clapon „au prezentat utilaje asemănătoare aflate în proprietatea unor firme ucrainene neimplicate în operaţiuni, susţinând în mod eronat că au fost achiziţionate de Flamingo ES. În susţinerea acestei afirmaţii, Clapon şi Drăniceru au prezentat mai multe înscrisuri false. Ca urmare, cele două societăţi comerciale au fost prejudiciate cu suma de 1.262.200 de euro”. Cei doi, împreună cu Mihai Alexe şi Gabriel Buiea, au coordonat spălarea a 4.478.000 lei, transferaţi, cu acte false, în mai multe tranşe, din contul Clapon Construct SRL în cel al Conprest Real Conf SRL. Cu ajutorul lui Radu, Mihai, Buia, Dociu şi Iordache, banii au ajuns în conturile altor firme, de unde au fost retraşi, tot cu acte false, de Clapon, Drăniceru, Alexe şi Buiea.
Ca să-şi acopere urmele, pe 6 septembrie, Buia şi Stan au dat foc maşinii celui din urmă, în care erau actele contabile ale Conprest Real Conf. Mai mult, Alexe i-a cerut unui martor să spună minciuni. Dosarul a fost trimis la Tribunalul Iaşi şi procesul va începe pe 16 ianuarie.
Nici puşculiţa bugetară n-a scăpat de ţepe. George Vasile Septimiu Carp (40 de ani), Laurenţiu Popovici (50 de ani) şi Diana Isabela Irinescu (37 de ani) sunt acuzaţi că au păgubit statul cu 40 de milioane de lei, importând uleiuri minerale neaccizate pe care le-au vândut drept combustibil auto, fără să plătească accize, TVA şi impozit pe profit. Ca să nu ajungă în vizorul finanţiştilor, potrivit DNA, ei „au utilizat trei nuclee disimulative”. Un prim nucleu era firma Comimpex, „de tip bidon”, controlată de Popovici. Al doilea palier îl reprezentau societăţi care funcţionau legal, iar în acte apăreau ca transportatori ori beneficiari ai uleiurilor. Acestea au facturat servicii către firmele care vindeau marfa la pompă. Ultimul palier îl reprezentau societăţi fantomă, care nu funcţionau la sediul social declarat, nu aveau evidenţe contabile şi nu plăteau dările.
Procurorii anticorupţie au mai descoperit şi plăţi reciproce între firme, prin care se dorea să se ascundă adevărata sursă a banilor. „Grupul infracţional a elaborat şi un circuit de tip suveică. Prin intermediul acestui sistem, activitatea comercială derulată prin grupul de societăţi a fost sustrasă controlului fiscal. Diversitatea produselor vehiculate prin circuit (peşte şi carne de pui congelat, fructe, zahăr, orez, ulei alimentar) denotă apetenţa nestăvilită a grupului pentru activitatea frauduloasă derulată în zona economiei subterane”, se spune în rechizitoriu. Sumele obţine erau trecute printr-o reţea complexă de firme, drept avansuri pentru marfă, diverse plăţi ori restituirea unor împrumuturi, scopul fiind de fapt să convertească banii negri în intrări bancare şi apoi în sume legale. Procesul va continua pe 19 ianuarie.
Administraţia locală, în vizorul procurorilor
Au făcut coadă la uşa DNA şi mai-marii administraţiei locale. Pe lista neagră au intrat Ioan Căruntu, gospodarul şef din Andrieşeni, fostul viceprimar Mihai Urmă, referentul Maricel Turcu, fraţii Mihai şi Ioan Bunduc.
Potrivit procurorilor, în perioada 2007–2009, „cu sprijinul direct al unor funcţionari publici din cadrul Primăriei Andrieşeni, inclusiv primarul, inculpaţii Bunduc Ioan şi Mihai au obţinut în mod ilegal sume de bani cu titlu de subvenţii pe suprafaţă aferent unor suprafeţe de păşune, provenind din Fondul European de Garantare în Agricultură. Bunduc Ioan a solicitat APIA fonduri şi a declarat în mod nereal că utilizează ca fermier sau că are în arendă astfel de terenuri. În sprijinul cererii sale, acesta a prezentat mai multe documente false, cum ar fi o adresă eliberată de inculpaţii Urmă Mihai şi Turcu Maricel, care au consemnat în mod nereal faptul că Bunduc Ioan era împuternicit de Primăria Andrieşeni să administreze respectiva păşune”.
Mihai Bunduc a cerut bani de la APIA tot cu acte false emise de Urmă şi Turcu. În total, APIA a fost păcălită cu 151.926 lei. Procesul va începe pe 30 ianuarie 2012, la Judecătorie. La aceeaşi instanţă sunt aşteptaţi, pe 16 ianuarie şi primarul din Ţibana, Dănuţ Spiţă, precum şi viceprimarul din Sineşti, Dumitru Carcea. Primul e acuzat că a dat acte false pentru ca un afacerist să obţină tot din banii UE 100.525 de lei, iar cel de al doilea, că şi-a pus şoferul să ceară subvenţii de 198.370 de lei. În ambele cazuri se foloseau drept paravan aşa-zise asociaţii de crescători de animale.
Primarul din Sireţel, Gheorghe Ancuţa, are şi el frisoane, alături de nevasta Mihaela, de funcţionarul Gheorghe Constantinescu, de Petru Hanganu şi de afaceristul Neculai Lupu. Potrivit anchetatorilor, în octombrie 2007, primarul a decis încheierea unui contract de lucrări pentru poduri şi podeţe cu Aprodex, societatea lui Lupu. Firma a fost declarată pe nedrept câştigătoarea licitaţiei. „Acest lucru a fost posibil şi prin faptul că inculpaţii Constantinescu şi Hanganu au falsificat mai multe acte ce făceau parte din documentaţia aferentă contractului de achiziţie publică (procesul verbal de deschidere a ofertelor, raportul de evaluare, liste de verificare a conformităţii administrative)”, spun procurorii. În plus, Constantinescu a depus la Consiliul Local Sireţel şi a transmis spre publicare în sistemul electronic al licitaţiilor anunţul de atribuire a contractului cu date nereale. Anchetatorii mai spun că primarul Ancuţa a primit drept mită de la Lupu un microbuz în valoare de 144.927 lei ca să aprobe suplimentarea valorii contractului, prelungirea termenului de execuţie, decontarea şi recepţia lucrărilor la timp şi fără obiecţiuni, dar şi plata unui avans. „Pentru a crea aparenţa de legalitate a remiterii microbuzului, bunul a fost înregistrat, cu complicitatea inculpatei Ancuţa Mihaela, în patrimoniul Sprinter AGM SRL, în baza unui contract de vânzare-cumpărare cu valoare zero. La această firmă, cu obiect de activitate în domeniul transporturilor, Ancuţa Gheorghe deţinea 50 la sută din acţiuni, iar Ancuţa Mihaela avea calitate de administrator”, au adăugat procurorii DNA.
Ministerul Finanţelor Publice s-a constituit parte civilă în proces cu 212.464,89 lei. Procesul va continua pe 19 ianuarie.
Condamnări explozive
Anul 2011 a adus şi condamnări în dosare de răsunet. Un comisar de la Garda Financiară a fost pedepsit pentru luare de mită. Pe 16 februarie, au spus procurorii DNA, Radu Vasile Mănăstireanu (34 de ani) a primit 1.000 de lei pentru ca să aplice firmei HR Suport o amendă mai mică şi să nu extindă verificările şi la alte nereguli. Firma a intrat în atenţia procurorilor după ce mai bine de 100 de români cărora li s-au promis locuri de muncă bine plătite au ajuns sclavi în Cehia. Anchetatorii au început să asculte telefoanele patronilor, Ovidiu şi Andreea Zamfir, şi au trimis Garda Financiară să verifice contabilitatea. Mănăstireanu s-a plâns, în timpul verificărilor, că salariul său e de doar 700 de lei, iar patronii au înţeles mesajul.
A doua zi, au spus procurorii DNA, contabila firmei Anca Mihaela Cojocaru i-a dat banii în grupul sanitar de la Finanţe. După câteva ore, comisarul i-a spus lui Ovidiu Zamfir că s-a ales doar cu o amendă de 1.000 de lei pentru neregulile descoperite. Convorbirile care au urmat perfectării „afacerii” au fost ascultate de oamenii legii. Andreea Zamfir a sunat-o pe contabilă, care i-a povestit că totul a decurs „super OK”.
În instanţă, finanţistul şi-a declarat nevinovăţia: „Nu am pretins sau primit bani de la reprezentanţii societăţii şi nu-mi pot explica de ce au declarat aşa în timpul urmăririi penale. Nu am discutat cu Anca Cojocaru în afara controlului şi nu le-am spus reprezentaţilor firmei că voi extinde verificările”. Judecătorii Tribunalului nu l-au crezut şi l-au condamnat la un an şi 10 luni de închisoare, cu suspendare. Sentinţa a fost atacată atât de comisar, cât şi de procurori.
Şi-a aflat verdictul, la Bacău, şi fostul preşedinte al Curţii de Apel. Georgeta Buliga a primit, în mai multe tranşe, 8.000 de euro de la nepotul Liviu Popescu, pentru o soluţie favorabilă în procesul de partaj cu fosta nevastă, Valentina Grama. Primele două instanţe constataseră că femeia a avut o contribuţie de 90 la sută în dobândirea bunurilor, dar la recurs, completul din care făcea parte Georgeta Buliga a întors sentinţa. Flagrantul s-a făcut pe 27 noiembrie 2010, când Popescu a dat 3.000 de euro. La ivirea anchetatorilor, Buliga a scos banii din sertarul cu chiloţi. Ea a fost condamnată la 4 ani şi 6 luni de puşcărie.
După primul judecător ieşean trimis după gratii, a venit şi rândul primului prefect, ce-i drept suspendat din funcţie. Radu Prisăcaru şi fostul şef al ADS Iaşi, Flavius Ioniţă, au fost acuzaţi că au cerut de la Norina Forna, decanul Facultăţii de Stomatologie, 3 hectare de pământ, în valoare de circa 150.000 de euro, pentru a facilita un schimb de terenuri cu ADS şi, implicit, retrocedarea a 16 ha la Miroslava.
Târgul ar fi fost intermediat de afaceristul Cristian Maftei şi de avocatul Toni Baltag. „Prisăcaru Vasile Radu şi Ioniţă Flavius au procedat la încheierea unui antecontract de vânzare-cumpărare, prin intermediul lui Maftei Cristian, cu Forna Norina Consuela. Aceasta se obliga să vândă promitentului-cumpărător (Cristian Maftei), ulterior obţinerii titlului de proprietate, dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 30.000 metri pătraţi, la preţul de 50.000 de euro, în acte arătându-se, contrar realităţii, plata cu titlu de avans a 25.000 de euro”, au spus procurorii. Maftei ar fi urmat să cedeze terenul către Prisăcaru şi Ioniţă.
Flavius Ioniţă şi Toni Baltag au fost achitaţi pentru luare de mită, respectiv complicitate la luare şi dare de mită, pe motiv că faptele nu există. Magistraţii au concluzionat însă că fostul prefect a luat şpagă şi l-au condamnat la 4 ani de puşcărie. La rândul său, Maftei a fost pedepsit pentru complicitate la luare de mită, fiind totuşi achitat pentru complicitate la dare de mită, fals în declaraţii şi complicitate la luare de mită în ce-l priveşte pe Flavius Ioniţă. Cum afaceristul mai avea o condamnare cu suspendare din 2001, pentru înşelăciune, s-a ales cu 5 ani de închisoare. Au făcut recurs atât procurorii, cât şi Maftei şi Prisăcaru.
Dacă gurile rele vorbesc despre obişnuitul avânt preelectoral, procurorii anticorupţie se feresc să-şi comenteze hărnicia. „Activitatea noastră se va regăsi în bilanţul întocmit de structura centrală, în ianuarie sau februarie”, s-a mulţumit să spună şeful DNA Iaşi, Sorin Călin. Un lucru este însă sigur: UE, care ne ţine socoteala anticorupţiei, va avea puţine reproşuri de făcut DNA Iaşi.
evenimentul.ro
