Judecătorii de la Strasbourg au decis că, atunci când interesul public o impune, statul poate micşora salariile bugetarilor.Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, ia în calcul promovarea unui recurs în interesul legii, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea aplicării hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), prin care s-a stabilit că reducerile salariale de 25% din sectorul bugetar sunt legale.
Admiterea recursului ar însemna unificarea practicii judiciare, în instanţele româneşti, în cazurile bugetarilor care contestă Legea 118/2010, prin care s-a hotărât diminuarea salarială de 25%.
Decizia procurorului general survine unei hotărâri a CEDO, din decembrie 2011, în care se specifică: "Revine statului, să stabilească, de o manieră discreţionară, ce beneficii trebuie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare".
Motivaţia Curţii Europene
Judecătorii de la Strasbourg au motivat că interesul public primează, mai ales că este vorba despre restabilirea echilibrului bugetar naţional.
"Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat neîncălcarea de către Statul român a dispoziţiilor articolului 1 din Protocolul Adiţional nr. 1 la Convenţie, sub aspectul reducerii cu 25% a salariilor, ca urmare a aplicării Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea (...) recunoaşte statului o largă marjă de apreciere în a alege modalităţile de punere în aplicare şi pentru a stabili dacă şi consecinţele lor sunt justificate de interesul public, de scopul realizării obiectivului legii în cauză", au explicat judecătorii de la Strasbourg.
Soluţii contradictorii, în ţară
Hotărârea a fost pronunţată într-o cauză intentată statului român de doi angajaţi ai Primăriei Chişineu Criş, cărora şi Tribunalul Arad şi Curtea de Apel Timişoara le respinseseră, anterior, definitiv şi irevocabil, aceeaşi solicitare.
Practic, CEDO a declarat inadmisibile cererile introduse de Felicia Mihăieş şi Adrian Gavril Senteş, împotriva României.
Nu toate instanţele româneşti au adoptat, însă, aceeaşi soluţie, mii de litigii intentate de bugetari, împotriva reducerilor salariale de 25%, prevăzute de Legea 118/2010, fiind câştigate de aceştia. Pe lângă faptul că instanţele româneşti vor trebui să ţină cont, pe viitor, de hotărârea CEDO, situaţia va trebui reglementată, motiv pentru care Laura Codruţa Kovesi ia în calcul promovarea recursului în interesul legii.
Astfel, practica judiciară ar fi unificată cu decizia CEDO şi nu s-ar mai crea discrepanţe între salariile primite de bugetarii angajaţi pe aceeaşi funcţie, dar care fie nu au acţionat statul în instanţă, fie au pierdut litigiile.
"Revine statului să stabilească, de o manieră discreţionară, ce beneficii trebuie plătite angajaţilor săi (...).“
Hotărâre CEDO
Nota de plată: 9 miliarde de lei, adică efort bugetar de 2% din PIB
Instanţele româneşti de judecată au dat câştig de cauză pentru zeci de mii de bugetari români, care au contestat Legea 118/2010.
Nota de plată astfel servită Guvernului se apropie de nouă miliarde de lei (aproximativ două miliarde de euro), adică aproape 2% din PIB. Iar cifrele sunt aferente lunii octombrie a anului 2011, atunci când a fost făcută ultima centralizare.
Aşadar, nu este exclus ca suma să mai fi crescut în ultimele trei luni, dacă luăm în calcul faptul că, spre exemplu, în primul trimestru al lui 2011 au fost câştigate procese prin care s-a dispus restituirea a 530 de milioane de lei. Iar suma ar fi putut fi şi mai mare dacă unele instanţe nu ar fi respins, la rândul lor, mii de cereri similare ale unor bugetari.
Dacă statul ar fi achitat, pe loc, aceşti bani ar fi fost pus în pericol însăşi acordul încheiat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), care prevede un deficit bugetar de maximum 3%. Motiv pentru care Parlamentul României a decis, prin lege, ca sumele câştigate în instanţă să fie plătite eşalonat, până în 2016.
Odată cu hotărârea CEDO din cauzele Felicia Mihăieş şi Adrian Gavril Senteş împotriva României, dar şi dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar admite preconizatul recurs în interesul legii al procurorului general, astfel de situaţii nu vor mai fi posibile.
POZIŢIE
Europarlamentarul Monica Macovei acuză ipocrizia politicienilor rău intenţionaţi, care au susţinut sesizarea instanţei internaţionale în dosarul aşa numitelor "tăieri ilegale de salarii".
Monica Macovei publică pe blogul personal decizia CEDO prin care cererile a doi funcţionari dintr-o primărie au fost declarate inadmisibile. Judecătorii europeni au considerat că tăierile salariale cu 25 % ale Guvernului respectă protecţia proprietăţii.
Salariul nu este un bun câştigat
În prealabil, alţi judecători de la Timişoara au susţinut că nu poate fi acreditată ideea că salariul este un bun câştigat, respingând cererile celor doi angajaţi ai primăriei.
"Prin această decizie, CEDO (...) a constat că, prin reducerile salariale, statul român nu a încălcat drepturile omului şi că nu există vreun drept statuat de Convenţie de a primi o anumită sumă de bani ca salariu. Sunt amintite, de altfel, alte două decizii CEDO în care se precizează că este la latitudinea statului să determine ce sume vor fi plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Statul poate introduce, suspenda sau anula plata unor asemenea sporuri, facând modificările legislative necesare (...)politica salarială a personalului bugetar este atributul exclusiv al statului", arată Macovei pe blogul personal.
Politicienii populişti au profitat
Fostul ministru al Justiţiei mai notează: "convenţia nu conferă dreptul de a continua să primeşti un salariu într-un anume cuantum". În aceeaşi intervenţie, Macovei acuză populismul politicienilor din opoziţie care, nu au pierdut nicio ocazie de a susţine în intervenţii publice că reducerea salariilor cu o pătrime reprezintă o încălcare a drepturilor omului.
Năstase ar fi vrut ca PSD să sesizeze CEDO
Nominalizat este fostul premier Adrian Năstase care, în cadrul unei emisiuni televizate, a invocat posibilitatea ca PSD să sesizeze CEDO în legătură cu diminuarea cu 25 la sută a veniturilor bugetarilor. "Prin neştiinţă sau minciună, aceşti politicieni au creat, în mod iresponsabil, speranţe false românilor şi i-au provocat într-un context sensibil care presupune măsuri dureroase, însă necesare", mai arată europarlamentarul Monica Macovei.
Cum a dat CEDO dreptate statului
Cei doi angajaţi ai Primăriei Chişineu Criş s-au adresat iniţial judecătorilor din ţară. Pe 21 iunie 2010, la Curtea de Apel Timişoara, ei au pierdut procesul cu statul, judecătorii "apreciind că măsura are caracter temporar" şi că "există o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului) şi scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat)".
Imediat, cei doi funcţionari s-au adresat CEDO, susţinând că micşorarea salariului pentru jumătate de an este un abuz al statului. Peste câteva luni, Curtea a stabilit că "dispoziţiile Convenţiei nu conferă un drept de a primi un salariu într-un anumit cuantum".
Potrivit deciziei, revine statului, să stabilească, "de o manieră discreţionară, ce beneficii trebuie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare", se arată în hotărârea publicată de CEDO.
Judecătorii europeni au mai considerat că statul, prin măsura temporară de reducere a salariilor, nu a distrus echilibrul ce există între drepturile fundamentale ale omului şi cerinţele de interes general. În plus, "măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat să suporte o sarcină excesivă", mai consideră CEDO.
evz.ro
