Agenţii au decis să confişte marfă în valoare de 35.000 de dolari de la firmă, pe motiv că actele nu erau în regulă. Deşi soţii Gotcu au dovedit apoi că lucrurile nu stăteau aşa, afacerile firmei au intrat în declin. Până la urmă, instanţele româneşti au obligat statul la plata unor despăgubiri de 608.443 de lei, dar soţii Gotcu s-au plâns şi CEDO de abuzurile la care au fost supuşi.Judecătorii europeni au considerat că se poate vorbi despre încălcarea articolului 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, privind dreptul la un proces echitabil.
Alţi ieşeni, băgaţi în corzi de Guvern, încă aşteaptă un verdict. Alături de personal auxiliar, judecătorii au reclamat statul, care a tot amânat plata diferenţelor salariale deja câştigate în instanţă. „Procedura de executare silită împotriva instituţiilor statului care au calitatea de debitori este sortită eşecului, deoarece OG 22/2002 a introdus o diferenţiere între stat şi restul subiecţilor de drept care au calitatea de debitori. Considerăm că ingerinţa statului român în reglementarea dreptului la executarea unei hotărâri judecătoreşti aduce atingere însăşi substanţei dreptului la un proces echitabil şi a dreptului de proprietate şi nu există nici un raport de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit”, au spus magistraţii.
Aceştia au cerut şi daune morale, fiindcă „recunoaşterea drepturilor s-a făcut iniţial pe cale judecătorească şi ulterior au fost recunoscute prin lege, determinând magistratul să devină un justiţiabil perpetuu”. În plus, guvernanţii sunt acuzaţi că au inoculat populaţiei „ideea că judecătorii urmăresc doar venituri financiare, că sunt dezinteresaţi de actul de justiţie, că sunt incompetenţi şi corupţi”.
Tot problema lefurilor a adus la judecată mai multe unităţi sanitare şi medico-sociale din judeţul Iaşi. Cadrele sanitare au ajuns la CEDO după ce, din 24 de procese deschise împotriva reducerii salariilor cu 25 la sută, au fost câştigate doar patru. Printre cei care şi-au pus nădejdea în judecătorii europeni se numără angajaţii spitalelor „Nicolae Oblu”, de Boli Infecţioase, „Sfântul Spiridon”, „Sfânta Maria”, de Pneumoftiziologie, de Psihiatrie Grajduri, din Hârlău, Târgu Frumos şi Paşcani. Din păcate, oamenilor le rămân destul de puţine speranţe, după ce s-a dat verdictul într-un proces intentat de doi angajaţi ai Primăriei Arad. CEDO a stabilit că „revine statului să stabilească, de o manieră discreţionară, ce beneficii trebuie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare”. „Trebuie să existe un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit prin orice măsură de natură a priva o persoană de proprietatea sa. Curtea, controlând respectarea acestei cerinţe, recunoaşte statului o largă marjă de apreciere în a alege modalităţile de punere în aplicare şi pentru a stabili dacă şi consecinţele lor sunt justificate de interesul public, de scopul realizării obiectivului legii în cauză”, au mai spus recent judecătorii europeni.
Concedierile politice l-au făcut să bată la porţile CEDO pe fostul şef de la Protecţia Consumatorului, Valerian Sălăvăstru. „Totul a pornit de la eliberarea mea dintr-o funcţie publică de conducere, pe considerente politice. Această eliberare a fost întâi suspendată, apoi anulată de instanţele româneşti. Drumul până la restitutio in integrum s-a dovedit însă extrem de lung, nevăzându-se vreun termen rezonabil în care să se parcurgă. Sistemul românesc, în practică, dincolo de consideraţii teoretice, nu rezolvă reparaţia echitabilă! Mai grav, repunerea pe funcţie, se pare, printr-un comportament evident şicanatoriu al statului, nu se va putea vreodată fără intervenţia Curtii Europene a Drepturilor Omului”, s-a plâns liberalul.
Dl Sălăvăstru a cerut ca statul român să fie oprit de a mai interveni arbitrar în domeniul funcţiei publice: „În anii de după ratificarea CEDO de către România, toate guvernele au făcut abuzuri împotriva propriilor funcţionari publici! Astfel, CDR în 1996, PSD în 2000, Alianţa DA în 2005, PDL-PSD în 2009, PDL în 2010 au introdus arbitrariul politic în administraţia ce trebuia să fie neutră”.
Acuzaţi de corupţie, cu jalba-n proţap la CEDO
Până şi cei ale căror procese n-au ajuns la final se plâng la Strasbourg. Fostul şef al PTF Albiţa, Daniel Corban, vrea de la stat 500.000 de euro, pentru felul cum a fost instrumentat dosarul vameşilor vasluieni acuzaţi de luare de mită. Acesta le-a spus magistraţilor europeni că arestarea sa în perioada 21 aprilie - 25 iulie 2011 a fost ilegală. Ex-şeful PTF a ajuns după gratii odată cu trimiterea dosarului la Curtea de Apel Iaşi, pe motiv că nu a respectat obligaţia impusă de procurori, de a nu lua legătura cu foştii săi subordonaţi. „Curtea de Apel, în decizia prin care a admis sesizarea formulată de DNA Bucureşti, nu a arătat probele sau indiciile temeinice care justificau privarea de libertate a reclamantului şi nici nu a evidenţiat elementele concrete din actele şi lucrările dosarului care să ateste că reclamantul ar fi încălcat cu rea-credinţă obligaţiile ce-i reveneau pe durata măsurilor dispuse de organele judiciare”, se menţionează în plângerea sa. Daniel Corban este nemulţumit şi fiindcă i-a fost restrânsă apoi libertatea de circulaţie prin înlocuirea arestării preventive cu obligaţia de a nu ieşi din judeţele Iaşi şi Vaslui.
Vameşul va fi coleg de suferinţă la CEDO cu doi basarabeni. Vasile Rodideal şi Dumitru Chetreanu, condamnaţi pentru că au pus la cale un asasinat mafiot, au cerut daune de 350.000 de euro. Rodideal şi Chetreanu s-au plâns că au fost arestaţi preventiv 17 luni fără să înceapă audierile, fiind astfel depăşită durata rezonabilă a privării de libertate. Mai mult, au fost interceptaţi preţ de şapte luni, în loc de patru, pentru cât fusese emisă autorizaţia, iar durata procesului, finalizat după cinci ani la Bucureşti, a fost prea mare. „Instanţa supremă nu a ţinut cont nici de faptul că inculpatul Rodideal Vasile este cercetat în alte două dosare aflate la Tribunalul Iaşi, ceea ce necesita prezenţa obligatorie, în mod repetat, în faţa instanţelor ieşene. În cauză era cercetat în stare de arest preventiv, impunându-se transferarea sa repetată între locuri de deţinere din circumscripţia tribunalelor Bucureşti şi Iaşi”, li s-a precizat judecătorilor CEDO.În Capitală, Rodideal a fost condamnat la 15 ani de puşcărie, iar Chetreanu – la 14, pedepse considerate exagerate.
Îşi pune nădejdea în CEDO şi Tonel Cazacu, afaceristul ieşean acuzat că s-ar fi îmbogăţit ilegal de pe urma gripei aviare. Acesta vrea însă doar 10.000 de euro pentru că a fost privat de libertate în mod ilegal, i-a fost încălcat dreptul la apărare şi la un proces echitabil. Menţionăm că procesul lui Tonel Cazacu încă se desfăşoară, la Tribunalul Bucureşti.
Statisticile Curţii Europene a Drepturilor Omului arată că 30 la sută dintre plângerile depuse de români din 1959 până în 2010 vizează dreptul la un proces echitabil, 38 la sută – protecţia proprietăţii, 7 la sută – durata procedurilor, 6 la sută – dreptul la libertate şi siguranţă, iar 19 la sută – alte drepturi. La finele lui noiembrie 2011, românii aveau pe rolul CEDO 12.650 de plângeri, reprezentând 8,3 la sută din total. Oficialii europeni au recunoscut chiar că riscă să se sufoce cu plângerile venite de pe plaiurile mioritice. Statul român, care a primit şi un termen limită în ce priveşte rezolvarea problemelor proprietăţii, a fost pus la plată în 2010 cu 7,4 milioane de euro, iar 2009 şi 2008 – cu câte 12 milioane de euro. Din păcate, aceşti bani se scot tot din buget, adică şi din buzunarele celor care au trecut să meargă cu jalba-n proţap în Europa, fiindcă în ţară au avut parte doar de batjocură.
evenimentul.ro







































































