La 25 octombrie 2011, chiar în ziua când împlinea 90 de ani, Regele Mihai a ţinut un discurs istoric în Parlamentul României. A fost un discurs care venea la 65 de ani distanţă de ultimul mesaj adresat forului legislativ al României, înainte de abdicare. 65 de ani în care Regele a trecut printr-un exil, iar românii printr-o dictatură. A fost un discurs ce poate fi considerat un mesaj al înţelepciunii adresat tuturor românilor de cel care a condus destinele României. A fost totodată un mesaj care ar trebui să marcheze ruptura de comunism şi la nivelul mentalităţii, aşa cum ar fi trebuit să se întâmple o dată cu Revoluţia din decembrie 1989. "Mersul României europene de astăzi are ca fundament existenţa Parlamentului. Drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană şi NATO nu ar fi fost posibil fără acţiunea, întru libertate şi democraţie, a Legislativului românesc de după anul 1989.Dar politica este o sabie cu două tăişuri. Ea garantează democraţia şi libertăţile, dacă este practicată în respectul legii şi al instituţiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetăţeanului, dacă este aplicată în dispreţul eticii, personalizând puterea şi nesocotind rostul primordial al instituţiilor Statului. (…) Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democraţie, oamenii bătrâni şi cei bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare. România are nevoie de infrastructură. Autostrăzile, porturile şi aeroporturile moderne sunt parte din forţa noastră, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Şcoala este şi va fi o piatră de temelie a societăţii. (...) Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci şi de etică, simţ al datoriei. Iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor şi în regulile lor! Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Cinismul, interesul îngust şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil şi generos. În anul 1989, în ajutorul României s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adăugat sacrificiului tinerilor de a înlătura o tiranie cu efect distrugător asupra fiinţei naţiunii. A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet şi definitiv de năravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agăţarea de putere şi bunul plac nu au ce căuta în instituţiile româneşti ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989", a spus Regele Mihai. Ca fost suveran al României, Regele Mihai a încercat să insufle fiecăruia conştiinţa propriei valori şi a apartenţei naţionale şi a pus de aceeaşi parte a baricadei şi cârmuitorii, şi cârmuiţii. "Am servit naţiunea română de-a lungul unei vieţi lungi şi pline de evenimente, multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit rege pot spune că cele mai importante lucruri de dobândit după libertate şi democraţie sunt identitatea şi demnitatea. Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii. România are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi. Nu trebuie niciodată uitaţi românii. Europa de azi e un continent în care popoarele nu se schimbă ca urmare a deciziilor politicienilor. Stă doar în puterea noastră să facem ţara puternică şi admirată în lume. Stă doar în puterea nostră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume. Nu văd România de astăzi ca pe o moşternire de la părinţi, ci ca pe o ţară luată cu împrumut de la urmaşii noştri. Aşa să ne ajute Dumnezeu!", şi-a încheiat Regele Mihai discursul său în Parlament. A fost un discurs memorabil ce s-a înscris într-o serie de manifestări ale Casei Regale, menite să-l celebreze pe cel care a fost suveranul României, la împlinirea a 90 de ani. Un astfel de moment a fost şi spectacolul de gală organizat la Opera Română din Capitală. Înainte de a intra în clădire Operei, Majestatea Sa şi Principesa Margareta s-au oprit câteva momente pentru a saluta mulţimea prezentă la faţa locului. Regele Mihai a fost aplaudat îndelung în momentul în care şi-a făcut apariţia la Opera Română. Câteva sute de persoane au strigat "Regele Mihai" şi "Trăiască Regele!". De asemenea, cei prezenţi i-au urat Regelui Mihai "La mulţi ani!".
Pentru toate acestea, Jurnalul Naţional îl declară pe Regele Mihai "Omul Anului".
Presa internaţională: "discurs istoric"
Presa internaţională a apreciat ca "istoric" discursul pe care Regele Mihai l-a susţinut acum două luni în Parlamentul României. AFP scria atunci că fostul suveran a denunţat "dispreţul faţă de etică şi de rolul primordial al instituţiilor statului, dar şi personalizarea puterii", critici disimulate adresate preşedintelui Traian Băsescu.
Discursul fostului rege al României evidenţiază o "dezbinare istorică", apreciază Reuters, care-l citează pe Băsescu afirmând că Mihai I a fost "sclavul Rusiei" şi notează absenţa sa la şedinţa Parlamentului. În pofida celor 90 de ani ai săi, Mihai I "încă mai face clasa politică să tremure", comenta şi Le Monde, notând că unii parlamentari şi-au exprimat îngrijoarea cu privire la un zvon potrivit căruia fostul rege ar fi putut profita de prezenţa sa în Parlament pentru a cere restaurarea monarhiei în România. Fostul Rege Mihai I de România "îndeamnă la mai multă democraţie" în ţară, a comentat şi Associated Press. "Discursul Regelui Mihai I a fost boicotat de preşedinte", au scris jurnaliştii de la BBC, care subliniază că, pe lângă preşedintele Traian Băsescu, la evenimentul din Parlament au mai refuzat să participe şi miniştrii Guvernului Boc.
Discurs cu piedici
Cu două zile înainte ca Regele Mihai să se adreseze Parlamentului României, agenţia France Presse nota că este un eveniment fără precedent în această ţară fostă comunistă care l-a înlăturat pe suveran în anul 1947. Mihai de România este singurul supravieţuitor dintre şefii de stat din al doilea război mondial, nota agenţia. Dar organizarea evenimentului nu s-a desfăşurat fără obstacole, mai scria agenţia franceză de presă. Parlamentarii din Partidul Democrat Liberal (PDL), aflat la putere, inspiraţi de ostilitatea nedisimulată a preşedintelui Traian Băsescu faţă de fostul suveran, au încercat să blocheze accesul său la tribuna oficială, invocând probleme de "constituţionalitate". În timp ce numeroşi membri ai PDL au dat asigurări că vor fi prezenţi în sală, preşedintele Băsescu a declarat că "nu are nici un motiv" să onoreze această invitaţie, mai scria agenţia, citată de Agerpres.
Primit cu ovaţii în Parlament
Discursul Regelui a fost primit în Parlament cu ovaţii şi admiraţie. 250 de invitaţi şi aproape toţi senatorii şi deputaţii au asistat la discursul regelui. În plus, băncile şi balcoanele s-au umplut cu foşti preşedinţi, artişti, veterani de război şi feţe regale. Marii absenţi au fost preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc. Fostul suveran al României a fost aplaudat deopotrivă de parlamentarii Puterii şi ai Opoziţiei. Mai mult, sala s-a ridicat în picioare înainte ca Majestatea Sa să-şi înceapă discursul. După cele aproape 20 de minute de discurs, aplauzele au revenit atât de intens, încât Majestatea Sa s-a ridicat pentru a saluta audienţa. Prezenţa Regelui a fost salutată şi în afara clădirii Palatului Parlamentului. În parcul din faţa forului legislativ, oamenii de rând s-au strâns pentru a-i cânta şi a-i face urări Regelui Mihai.
Mesajul de acum 65 de ani
Preocuparea Regelui pentru viitor, prezentă în discursul din 25 octombrie, nu a lipsit nici în mesajul adresat Adunării Deputaţilor, acum 65 de ani. "Punându-se capăt nesfârşitului război din Răsărit, în urma alăturării României la Naţiunile Unite şi a particpării noastre la războiul dus împotriva Germaniei hitleriste, ţara noastră şi-a câştigat dreptul de a avea un loc demn în familia naţiunilor libere şi doritoare de pace. (…) Dificultăţile ce vă aşteaptă, în îndeplinirea misiunilor Domniilor voastre, sunt mari. Printre ele, cele mai de seamă sunt preocupările cu caracter economic", spunea deputaţilor, în decembrie 1946, Regele Mihai, subliniind că "noul parlament are menirea grea de a desăvârşi opera de lichidare a tristelor urmări ale războiului, aşezând statul nostru pe baze sănătoase şi puternice".
jurnalu.ro
